Serios!

Voi, cei care intraţi aici, aflaţi că toate postările de pe acest blog,fără excepţie, sunt pamflete,pure ficţiuni,produsul imaginaţiei autorului,sau interpretări parodice ale realităţii în viziunea strict personală a acestuia.

luni, 14 martie 2011

Gînd în gîndu, la Hadîmbu

"Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a reînnoit şi făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbu în pădurea Iaşilor din Dealul Mare unde este hramul Precistei şi Născătoarei de Dumnezeu în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 7169 (1659), septembrie 8".
Ansamblul Mănăstirii Hadâmbu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004
sursa WIKIPEDIA 
     Sîmbătă seara,după ce s-a relaxat la bucătărie întocmind sarmale, după ce a dat focul mai mic, Stela a intrat în sufragerie, unde eu trudeam din greu pe canapea, uitîndu-mă în gol la televizor.Nici nu a apucat să beneficieze de un fotoliu, că am interpelat-o direct, fără nici o introducere cu propunerea ca a doua zi, fiind duminică,dar mai ales fiind o vreme de primăvară, să plătim o vizită -cum ar spune englejii, chiar fără să li se scumpească benzina-Mănăstirii Hadîmbu."Gînd în gînd!" a exclamat dumneaei.A rămas, astfel, stabilit, ca a doua zi, dis de dimineaţă, să ne+nvrednicim să prindem olecuţă din slujba ce avea să se hărăzească nevrednicilor între zidurile mănăstirii despre care facem vorbire.
Grăit şi făcut.
A doua zi, dis de dimineaţă, pe la ora 13, am purces tot familionul spre Mironeasa.Am înfruntat colbul turistic ce precede mănăstirea, ca să se ştie că e foarte veche, chiar am avea sugestia să se pună pe drum şi nişte plase de painjen uriaşe; am ignorat clasicul şofer român, din care am întîlnit vreo trei exemplare;ne-am înghiţit emoţiile cu privire la rovinietă în timp ce ne rupeam maşina prin gropi;în sfîrşit, am ajuns la mănăstire, coborînd din maşină ca nişte staruri de cinema pe covorul roşu, sufocaţi de fani şi de paparazzi.Doar că, în cazul nostru, covorul roşu era un covor de noroi, iar paparazzi erau nişte copii sărmani,cerşetori, care nu auziseră încă de redresarea economică a României.
Pe lîngă cele cuvenite, ne+am mai plimbat un dram, am mai pozat pe ici pe colo şi am cumpărat o juma de smîntînă.Da, se poate cumpăra brînză, smîntînă, telemea, chiar şi vin.Mă abţin cu greu de la comentarii, asta e altă discuţie.Smîntîna n+a fost grozavă.
Berea, în schimb, a fost excelentă.Nu vă alarmaţi, nu s+a deschis terasă la Hadîmbu, am fost noi la o terasă, direct de la mănăstire, ptiu! păcatele noastre.
Stela şi Toma odihnindu-se
Apropo de păcate, păcat de turismul din ţara asta, fie el chiar şi ecumenic.Amin!
Toma investeste bani in ziduri pentru ca preotii sa scoata bani si din piatra seaca

Ne-am dus pe copca !














2 comentarii :

  1. Dupa cum stii, fiecare copil are un set de poze standard.Nudurile de la citeva luni, pozele cu Mos Craciun de la gradinita si pozele din parcul central al orasului.In Iasi, nu exista copil sa nu aiba poze cu porumbeii din Piata Unirii sau cu leii din Parcu Copou.Asa vor ajunge si pozele cu manastirea Hadimbu.

    RăspundețiȘtergere

Lăsați orice comentarii, voi ce intrați aici!